Acum 100 de ani unui bibliotecar i se cereau următoarele calităţi: El trebuie să aibă răbdare, ordine, meticulozitate, scriere frumoasă, multă curiozitate, iniţiativă, supleţe de spirit, politeţe, darul convingerii, vocaţie pedagogică, să fie Ă®ngăduitor şi binevoitor, să fie neapărat poliglot, să ştie de toate, posedând o cultură generală bogată, foarte vastă, care să meargă adesea până la erudiţie, să aibă o judecată dreaptă, o memorie sigură, să arate discernământ şi tact, să fie sociabil, să se ţină la curent cu viaţa intelectuală, să posede negreşit o puternică instrucţie tehnică, adică să fie un bun bibliolog, dar mai presus de toate să iubească „cu iubire fără de arginţi”cărţile” . Toate acestea au rămas valabile şi Ă®n prezent. Trebuie doar să adăugăm cunoştinţele de informatică, capacitatea de interpretare şi regăsire a informaţiei, capacitatea de a utiliza noile tehnologii, cunoştinţele de psihologie şi sociologie şi avem imaginea exactă a bibliotecarului actual. Dacă ar fi să facem pe scurt profilul bibliotecarului contemporan, acesta ar fi următorul: persoană care stă Ă®n fata unui computer şi deschide pentru cititorul său o fereastră spre lumea Ă®ntreagă, spre mii de biblioteci de pe glob, pe care le aduce, graţie tehnologiei actuale, Ă®n faţa utilizatorului său, transformându-le din biblioteci virtuale Ă®n biblioteci reale, prin priceperea sa, şi, Ă®n acelaşi timp, persoană care preţuieşte la adevărata valoare cartea tipărită. Ne putem Ă®ntreba de ce tocmai ziua Sfântului Gheorghe a fost aleasă ca zi a bibliotecarului? Oare mai crede cineva Ă®n puterea miraculoasă a bibliotecarului, care, asemeni Sfântului Gheorghe, ucide balaurul, simbolul răului, care Ă®n cazul acestei profesii Ă®nseamnă de fapt ignoranţă, incultură? Abia când Ă®ncepi să frecventezi o bibliotecă publică realizezi că acest lucru este posibil şi Ă®ţi dai seama că, aici, oricine poate obţine uşor cel puţin un răspuns la problema pe care o are. Fie de ordin social, administrativ, economic, politic, filosofic, fie de ordin medical, cultural, sportiv… Fie despre comunitatea Ă®n care trăieşte, fie despre România, despre Uniunea Europeană, despre Terra… O informaţie care poate schimba cursul unei vieţi sau măcar o poate Ă®mbunătăţi! Căci nu Ă®ntâmplător biblioteca a fost creată odată cu implementarea programului Homo sapiens. 2.600 de ani au trecut de la democratizarea informaţiei şi a lecturii publice pe Terra, profesia de bibliotecar fiind una dintre cele mai vechi meserii. Tot ce s-a gândit, tot ce s-a scris vreodată, a intrat Ă®ntre coperţile cărţilor. Cum ar putea fi uitate, sau trecute sub tăcere asemena bijuterii ale lumii? Marea cultură nu poate exista Ă®n afara bibliotecii!